Renunţaţi la ideea de îmbogăţire peste noapte, o spune Bruno Medicina, într-un interviu de 13 minute pe BrainTV.
Cât de adevărat…
visuri
26
Nov 07
Hello freelancing, long time no see
Începând de luna viitoare, nu voi mai fi angajat la Flame, ci mă voi dedica lui jobber, celorlalte proiecte începute (jobberBase, wishbuzz, hot.spots.ro) şi câtorva proiecte în regim de freelancing.
Am venit la Flame în aprilie (2007) şi imediat am descoperit 2 lucruri:
- Echipa e extraordinară şi am avut de învăţat de la fiecare dintre ei! Ne-am împrietenit imediat
. - Stilul de lucru, mai exact de coding, era aproape identic cu stilul în care lucrasem înainte. Coding standards, best practices… am înţeles de ce!
Am plecat în martie din Oradea fără planuri pe plan profesional şi extenuat (fizic şi mental). Am avut un mini-concediu de 2 săptămâni, înainte de prima zi la Flame, timp în care mi-am propus:
- Să-mi pun disciplină în viaţa profesionala.
- Să-mi respect timpul liber şi să nu muncesc haotic, oricând în zi sau noapte.
- Să-mi refac încrederea în mine însumi şi să-mi împrospătez energia creatoare.
- Să învăţ lucruri noi, de la oameni mai buni ca mine.
Mi-au trebuit cam 3 luni să-mi îndeplinesc obiectivele, timp în care n-am lucrat nimic pe lângă day-job.
Apoi am început jobber, iar ideile au început să curgă.
Fast-forward 5 luni mai târziu, am decis că e timpul să plec, deşi am avut o experienţă excelentă şi îmi pare rău că nu mă voi mai întâlni aşa des cu prietenii pe care mi i-am făcut la Flame!
Astfel, în decembrie o ţin mai moale şi îmi pregătesc “tonusul” pentru noul an, pentru proiectele meseriaşe la care voi lucra.
Later update, ziua următoare:
Se pare că şi Garrett Dimon (UI & UX master) a decis să renunţe la un job constant, pentru a-şi dezvolta visurile!
23
Nov 07
Îndrăzneşte doar…
... să visezi... pentru că doar aşa îţi poţi atinge ţelurile: visând la ele, muncind înspre ele şi acceptându-le atunci când se întâmplă.
În dimineaţa asta, am citit un articol care vorbeşte despre visuri şi despre cât e de important să nu luăm aminte la cei care ne stau împotrivă, să nu ascultăm de cei care ne spun că nu putem face X sau Y şi că ar trebui să facem Z. Când ai 5 minute, citeşte articolul respectiv…
Personal, mi s-a mai împlinit o dorinţă... una absurdă 
.
Sunt, din nou, în căutarea unui apartament, pentru că trebuie să mă mut din cel în care stau acum. Acest nou apartament ar trebui să fie şi apartamentul în care voi locui împreună cu Simona, după nuntă, aşa că ne-am uitat după 2 camere şi ne-am propus (mai mult în glumă):
“Să găsim un apartament al cuiva care e plecat în străinătate şi îl închiriază la preţ ridicol“.
Săptămâna trecută, după o rundă ratată de căutări (== chirii prea mari pentru bugetul meu), am primit un telefon de la o mătuşă (de care nu ştiam :p) care tocmai renovează un apartament de 2 camere şi caută chiriaşi pe termen lung. “La preţ, ne-nţelegem ca-ntre neamuri”. Mătuşa asta are o fiică în Statele Unite, iar 6 luni pe an merge şi ea acolo.
How ‘bout that??
