Primul GeekMeet în Constanța va avea loc pe 28 noiembrie și voi fi prezent. Vinovat de întâlnire se face Cosmin Chiru, căruia vreau să-i mulțumesc pentru inițiativă. Sper să ne întâlnim mai mulți la Constanța!

Săptămâna trecută v-am arătat numai puțin… așa, de gust… din StartCast. Pregătim următorul episod, în care-i vom avea ca invitați pe Vlad Stan și Radu Ticiu. Ambii au experiență cu startups și vom discuta despre startup-urile românești, cât de multe, cât de bune, dacă există oportunități pentru investitori… și multe altele . Estimăm să avem episodul gata pe începutul lunii decembrie.

Iată că am găsit întrebuințare și pentru Google Wave! Îl folosim cu succes pentru planificarea episoadelor StartCast, avem și un început timid de a-l folosi la planificarea întâlnirilor GeekMeet. Wave este cea mai bună platformă de colaborare pe documente. Am zis.

Busy-busy, dar tare fain!
Noapte bună .

Voice Keychain este un password manager diferit: parolele stocate sunt accesate prin telefon (momentan există un număr de România și unul de US), dictate de un robot cu voce feminină (dar tot robot e :p). M-am distrat de numa’ cu aplicația și, dacă nu aș fi avut o singură p4r0l4 pentru toate cele, m-aș gândi să folosesc VK!

OK, poate că nu am doar o parolă, ci mai multe, dar momentan sunt mulțumit să-mi lipesc stickies pe monitor.

Desigur, nu-mi lipesc stickies pe monitor—nu de alta, dar nu pun mizerii pe Macul meu .
—
Bottom line, interacțiunea web-telefonie/audio e o zonă provocatoare, cu multe oportunități.
Mult succes, Alex!

Modelul clasic

De când au înțeles că pot câștiga bani din informațiile pe care le au despre useri, companiile care dețin aplicații software (și, inclusiv site-uri web) au făcut tot posibilul:
1. să strângă cât mai multe date, tot mai multe date;
2. să le țină închise, securizate, inaccesibile de către terți.

A funcționat și au făcut bani!

La revolución

Motivul pentru care Facebook a avut atât de mult succes (= adoptare în masă), în atât de puțin timp, este platforma pe care au pus-o la dispoziția developerilor. Facebook este unul din primii jucători mari care au văzut valoare în expunerea datelor, în deschiderea bazelor de date.
Chiar dacă încă le țin închise în interiorul Facebook, faptul că oricine poate dezvolta aplicații Facebook cu acces la toate datele fiecărui user (care folosește acea aplicație), e un mare pas înainte!

Apoi a venit OpenSocial de la Google, care atentează la pasul următor: comunicarea din exterior cu platformele de social networking.

Tot de la Google avem și Social Graph, un engine care încearcă să determine cu cine și ce relații ai, online, pe baza link-urilor. Check it out!

Așadar, dilema

Din punctul de vedere al utilizatorilor, au toate aceste site-uri dreptul să dețină datele noastre și să nu ne lase să le folosim în terțe aplicații?
I think not!

Dar din punctul de vedere al site-urilor care dețin date despre utilizatori… dacă până acum făceau bani din aceste date (de ex., prin advertising contextual și targetat), o deschidere a bazelor de date nu aduce, după sine, o gaură mare în buget?
Dacă oricine le poate accesa datele din exterior și folosi așa cum îi taie, mai au aceste date valoare?
Suntem martori la o tranziție subtilă de la web-of-data la web-of-services?

Ce urmează?

P.S. Fiți cu ochii pe 2puffs, bebelușul lui Vladimir!

We are also creating a unique and valuable network of premium websites to serve our advertisers.

To serve our advertisers

Care este scopul majorității serviciilor oferite de Yahoo!? To serve our advertisers.
Am putea spune că e evident și normal să fie așa, pentru că Yahoo! este, în primul rând, o companie de advertising. Vinde reclamă. Iar serviciile nu sunt decât un simplu suport. Sunt modul în care ei ajung la oameni. Să le servească reclamă.

Eu, personal, prefer oricând să plătesc pentru un serviciu de calitate, decât să-mi fie oferit pe gratis dar să mă asedieze cu reclame.
În concepția mea idealistă despre Web, acest aspect este, pur și simplu, GREȘIT. Mai nou, totul se-nvârte în jurul advertising-ului. La produse și servicii pe care cei mai mulți dintre noi nu le dorim…

Text-ads? O capcană. Încearcă să mă fenteze să dau click. În 8 ani de heavy-Internet-usage, nu am găsit nici măcar o dată ceva relevant și util în text ads. Nici măcar o dată! Pentru că atunci când caut ceva, folosesc servicii dedicate căutării și nu mă bazez pe ceea ce cred alții că m-ar interesa.

The TV-Industrial complex

Întreaga abordare a lui Seth Godin asupra marketing-ului se bazează pe o premisă simplă, pe care o voi descrie în continuare:
În ultimele 4-5 decenii, cele mai eficiente canale de marketing erau televizorul și presa scrisă. Marketerii au descoperit că există o relație direct-proporțională între sumele investite în reclame și profituri. Investeau $1M și aveau o creștere de 20% a profiturilor. Investeau $2M și aveau o creștere de 40%. Profiturile mai mari le permiteau companiilor să investească mai mult în reclame, ceea ce le aducea profituri și mai mari! Și tot așa… Iar noi am început să fim poluați.

Ei, bine, Seth spune că această perioadă a luat sfârșit:

First, the end of the “TV-Industrial complex” means that marketers no longer have the power to command the attention of anyone they choose, whenever they choose.

Într-o lume cu o filosofie majoritar individualistă, totul este despre ceea ce eu aleg.

Ce reprezintă bannerele pe web? Web-Industrial complex.

State of advertising

Nu sunt un expert în marketing și advertising, dar am ochi bun. Nici intuiția nu mă lasă la greu. Banners will die!

Știi de ce-mi place MB Drăgan? Pentru că au curajul să facă lucrurile altfel. Își pun imaginația la muncă și nu le e teamă să experimenteze! Respect foarte mult asta la un om, dar și la o companie. Da, le fac reclamă. Nu pentru că mă plătesc sau pentru că avem nu-știu-ce-aranjament, ci pentru că sunt remarcabili.

Trăim într-o perioadă în care e aproape imposibil să anticipăm reacțiile. Pur și simplu, nu avem de unde ști că dacă facem X, rezultatul va fi A. Tot ce știm e că dacă facem X, rezultatul ar putea fi A, B, C… sau W. Supraviețuitorii sunt cei care se pot adapta repede rezultatelor neașteptate, cei care sunt în permanentă comunicare cu cei cărora li se adresează.

Revenind, însă, la advertising și, mai exact, la modelele de advertising, cred cu tărie că excepționali sunt doar cei care îmbrățișează schimbarea. Restul, vor suge cât mai pot din modelele vechi, după care vor muri.

Iar dacă nu ești excepțional în ceea ce faci, mai merită s-o faci?

Atentez la o concluzie

Soluția nu e să-i boicotăm pe cei care poluează Web-ul cu advertising. “Ochi pentru ochi” nu poate duce decât la “dinte pentru dinte”, “mână pentru mână”... un șir nesfârșit…

Lasă-i pe alții să facă așa cum cred ei că e mai bine. Lasă-i s-o țină pe-a lor și nu încerca să-i schimbi—nu vei reuși.

Provocarea mea pentru tine e să te opui răului, prin bine. Fă tu altfel. Îndrăznește să abordezi lucrurile diferit. Dacă toți merg pe-un drum, asta nu înseamnă ca acela e singurul drum. Atunci vei realiza că mai sunt alții, ca tine, care au ales să nu se ia după “jucătorii mari”.
—-
Promo:
Cauți șuruburi, piulițe, șaibe și rulmenți de calitate? Doar la Rulmenți Șuruburi SRL beneficiezi de cea mai variată gamă de produse, la cele mai bune prețuri de pe piață! Nu ezita, intră acum și comandă!
—-
q.e.d.

P.S. vezi slide 6 :->

Știu că mulți aveți idei și lucrați să le transformați în realitate, de aceea aș vrea să vă încurajez cu o vorbă de-a lui Tom Peters:
Singurele produse care au viitor sunt cele create de oameni pasionați.

Citeam asta mai devreme în Purple Cow (absolut recomandată!) și m-a încurajat mult!

Hai, pe vaci… cai!

I-am sorbit fiecare cuvânt, i-am admirat modestia şi m-a impresionat integritatea sa!

Nu prea găsim modele, zilele astea, nici oameni care să ne inspire şi de la care să învăţăm? Andrei ne dovedeşte că există.

Ce putem învăţa de-aici?

Că avem nevoie de putere şi curaj pentru a ne lăsa mândria la o parte şi a renunţa la auto-laudă/narcisism. Nimic nu e mai penibil decât un om mediocru care se crede buricul pământului şi nu uită să se promoveze astfel…

P.S. Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! (Matei 5:3)

OpenSocial va fi un layer intermediar între API-urile mai multor reţele sociale (Orkut, Salesforce, LinkedIn, Ning, Hi5, Friendster—pentru început) şi developeri. Astfel, în loc să înveţe API-urile fiecărei reţele sociale, developerii pot învăţa şi folosi direct API-ul oferit de Google.

Făcând o analogie în domeniul bazelor de date, OpenSocial este un database abstraction layer care, printr-un API unic, oferă acces la baze de date diferite (reţele sociale, în cazul OpenSocial).

E interesant faptul că Facebook nu se află printre partenerii Google, cel puţin nu acum, la început. Oare vor da mâna, la un moment dat, sau vor intra într-un război de război?

Ce aplicaţii am putea crea cu ajutorul OpenSocial?
Care credeţi că vor fi efectele acestei mişcări făcute de Google?
De ce nu funcţionează social networking-ul în România?

Later edit:
Foarte obiectivă această opinie.

Astfel, salut poziţia lui Mihai şi adresez aceeaşi invitaţie: dacă ai lansat un site românesc, scrie-mi la me[at]filipcte.ro şi încerc să te ajut!

Succes!