Comments on: Spiritul antreprenorial și nevoia de siguranță

By: Narcis

Narcis — Thu, 08 May 2008 23:32:37 +0000

Subiectul este foarte interesant pentru ca arata o parte putin cunoscuta despre noi. Sunt de acord cu Filip in cele doua nevoi ale noastre ca fiinte si chiar mai mult, as spune ca noi cand nu realizam aceste nevoi si mergem dupa instinctul nostru primar ajungem sa ne mintim pe noi insine. Cu vreo cativa ani in urma aveam aceeasi discutie cu un prieten de’al meu, timp in care eu am facut un pas mare pentru mine si o decizie tot atat de grea. Aveam vreo 6-7 ani experienta in IT si lucram la Microsoft de un an de zile. Am avut un surplus de bani de la vanzarea unei case si m’am gandit sa intru in “business”. Adica, sa las stabilitatea IT’ului pentru simpla idee de a avea afacerea mea. Si ce era si mai interesant e ca afacerea pe care urmam sa o pornesc era intr’o directie in care aveam 0 experienta… instalari si vanzari parchet si alte sisteme de podele. Sigur, multi de atunci incoace m’au intrebat de ce am lasat Microsoft cu un salar bun si “siguranta” carierei mele pentru o afacere care stiam bine ca e riscanta… si aici vream sa ajung… raspunsul meu atunci a devenit si de atunci incoace a ramas, (prin experienta), .. simplu: Jobul meu la orice firma chiar si Microsoft, este mai riscant decat urmarirea unui vis de afacere. Starea economica si politica unei societati se vor schimba dar dorinta mea de a creste ca firma si persoana vor ramane totdeauna o prioritate pentru mine, deci, in interesul meu / familiei mele.
In viata asta ai doua optiuni: ori lucri pentru al face pe altcineva fericit, ori lucri pentru tine. Nimeni nu o sa spuna ca e usor, dar lucrand pentru tine insuti te face sa ai un sens mult mai REAL al vietii si posibilitatilor tale. Sa nu mai spun un alt advantaj mult mai mare si acesta are de aface cu raportajul meu fata de Dumnezeu. Eul meu a scazut de cand mi’am deschis firma mea pentru ca acum stiam “1st hand” ca eu depind de Cel de care ziceam ca depind. Independenta in afara de Dumnezeu.. nu e calea indicata. Pare contradictoriu, dar antreprenorul crestin este cel care este tot mai putin dependent de systemul lumi si tot mai mult dependent de Dumnezeu. Cum vrei tu sa fi?

By: Filip

Filip — Wed, 30 Apr 2008 21:39:50 +0000

@Seba,
De-obicei e ceai negru sau cafea, dimineata :p. Concluzia ta nu este deloc ceea ce voiam sa subliniez .

@Vlad,
As zice ca cei care rezolva probleme au un spirit antreprenorial mai dezvoltat. Intr-un sens mai larg al notiunii, asta ii face un fel de antreprenori, nu? Oricum, nu semantica e cea mai importanta in ideea asta…

By: Vlad Stan

Vlad Stan — Wed, 30 Apr 2008 20:08:35 +0000

Interesanta perspectiva cu barbati/femei, iti da de gandit..

Ref la completarea ta, crezi ca toti cei care rezolva probleme sunt antreprenori?

By: Seba

Seba — Wed, 30 Apr 2008 11:50:51 +0000

... Tu ce ceai bei de dimineata? )

Acum intr-un ton mai serios:
Nu am inteles din ce ai scris tu de ce barbatul+femeia este neaparat acel ceval, de ce nu barbatul + femeile? E mai logic, ca rasa nu suntem monogami, doar societatea ne obliga, si cam fiecare isi rezolva la un moment dat treaba asta in vreun fel.

O alta concluzie personala din ce ai scris tu este ca, cuplurile de homosexuali, sau si mai bine transexuali ar trebui sa aiba mai mult success antreprenorial fata de cei heterosexuali.