Subiectul mă frământă de ceva timp, a adus cu sine mai multe probleme și, pe scurt, se referă la relația fragilă dintre siguranța pe care un spirit antreprenorial o poate (sau nu, de discutat) oferi celor din jur.
Hai să ne definim termenii:
Spiritul antreprenorial
Îmi place o definiția lui Vlad Stan:
Toti oamenii vad problemele din jurul nostru, majoritatea insa se frustreaza sau le ignora cand le descopera. Exista si o parte care se bucura. Acestia vad oportunitatea de a crea o noua afacere. Ei sunt antreprenorii.
Cu alte cuvinte, spiritul antreprenorial e chestia aia care “te mănâncă” atunci când vezi o problemă. Nici măcar nu trebuie să fie o problemă din sfera ta de influență! Dar dacă se-ntâmplă să fie, atunci împreună cu problema vezi, aproape instant, cel puțin 2 soluții :p.
În definiția de mai sus, aș înlocui “oportunitatea de a crea o noua afacere” cu “oportunitatea de a rezolva o problemă concretă”.
Nevoia de siguranță
Siguranța că mâine voi avea un loc de muncă, un venit care să-mi permită să-mi achit cheltuielile și să trăiesc decent.
Siguranța că voi avea un acoperiș deasupra capului,un așternut curat în care să dorm și mâncare să pun pe masă.
Siguranța unei familii care mă iubește și mă susține la fiecare pas.
Play nice together!
Spiritul antreprenorial se referă la acțiune, siguranța are de-a face cu starea. Stare-acțiune. Un continuum armonios, existent în tot universul, în tot ceea ce este.
Spiritul antreprenorial (ca și concept extins dincolo de lumea afacerilor) e unul din atributele esențiale ale unui bărbat. Bărbatul are menirea de-a cuceri, de-a extinde limitele, de-a explora. Bărbatul nu ignoră problemele, nici nu se așteaptă ca alții să le rezolve în locul lui. Bărbatul se ia la trântă cu ele și le doboară. Dacă nu reușește din prima, se “regrupează” și revine.
Siguranța este aproape sinonim cu feminitatea. Nevoia de siguranță este adânc înrădăcinată în femeie și, astfel, majoritatea acțiunilor ei au ca scop (conștient sau nu) securizarea siguranței. Pentru că dacă nu se simte în siguranță, o femeie nu își poate revărsa la maxim toată dragostea. Iar altcumva în afară de la maxim, toată nu există pentru ea! Ea are nevoie de siguranță pentru a-și exercita instinctul matern, instinct primar.
Ce poate nu e evident din start e că cele două extreme sunt complementare!
Nu perfect complementare, pentru că impactul poate fi dur. Dar, chiar dacă e mai anevoios de ajuns la o stare de confort, la “common ground”, merită toată înțelegerea, disponibilitatea și adaptarea de care ești capabil(ă).
Interdependență
O femeie care se simte în siguranță, va da totul pentru bărbatul ei. Îl va susține și îi va sufla vânt în aripi. Va fi muza lui, scânteia care-l aprinde.
Un bărbat al cărui spirit antreprenorial este satisfăcut și susținut, își va diviniza partenera! Să-i ofere ei siguranță va fi mult deasupra celor mai importante priorități.
Realitatea noastră...
... e mult mai tristă, însă. Poate din cauza fricii. Cu siguranță, din cauza eu-lui și a orgoliului personal.
Nu suntem dispuși să riscăm, iar dacă vedem că nu merge, preferăm să ne retragem —în loc să ne-adâncim în explorare și dezbrăcare de sine!
Puncte puncte puncte… povestea merge mai departe…
