November, 2008

romania — Comments
28
Nov 08

CaptivatingRomania blog

CaptivatingRomania este primul loc care ar trebui să-ți vină în minte atunci când vrei să călătorești sau să-ți umpli timpul liber. Ori cel puțin acesta e obiectivul nostru pe care-l urmărim cu pasiune și dedicare!

Suntem pasionați de călătorii, explorăm zone necunoscute cu o curiozitate de copil mic, fotografiem la greu (unii mai mult ca alții) și cam fiecare dintre noi are o listă cu următoarele locuri de vizitat.

Astfel, blogul CaptivatingRomania devine un canal prin care împărtășim experiențe din România și o sursă de inspirație pentru cei care-o caută.

De fapt, le raison d’être este de a arăta lumii fața mai puțin evidentă, chiar ascunsă, a României, față care încă există, în ciuda ignoranței oamenilor care o locuiesc.

Și tu poți să contribui!

Ai fotografii reușite? Sau ai descoperit vreun loc care trebuie neapărat vizitat?
Arată-le și altora, pe blogul CaptivatingRomania.

sanatate — Comments
25
Nov 08

Când ai donat sânge ultima oară?

Mărturisesc că n-am făcut-o niciodată, dar o voi face imediat ce sănătatea îmi va permite (sunt răcit cobză acum).

Ca popor, suntem printre ultimii în Europa la donat sânge…

Poate că, aflând mai multe despre donarea de sânge, te vei gândi și tu să o faci.

geek meet — Comments
24
Nov 08

Noutăți GeekMeet

GeekMeet se descentralizează, încetul cu încetul.

Excelent, e ceea ce mi-am dorit de la început!
Astfel, avem echipe dedicate care se ocupă de organizarea întâlnirilor în Oradea, Cluj, Craiova, Timișoara și Târgu-Mureș. E perfect așa!

Pentru anul acesta, vom avea încă cel puțin 3 întâlniri:

În prima jumătate a anului viitor vom începe întâlnirile în Sibiu, Iași și Brașov. Dacă ești din aceste orașe și vrei să dai o mână de ajutor, să știi că e binevenită!

Mulțumiri speciale

Lui Mile Rosu, pentru că a pus la punct noua infrastructură tehnică (Wordpress MU).

Lui Alex Gugurel, pentru organizarea întâlnirilor din Cluj și a primei întâlniri în Timișoara.

Lui Vlad Suru, Eugen Sisu, Mihai Oaida și Ștefan Szakal, pentru entuziasmul și profesionalismul de care dau dovadă în organizarea GeekMeet Timișoara.

Lui Alin Mechenici, pentru că a început GeekMeet în Craiova pe cont propriu.

Lui György Fekete, pentru perseverența de care a dat dovadă în organizarea GeekMeet în Mureș.

Lui Bogdan Epure, pentru propunerea de a folosi platforma invita.ro pentru management-ul evenimentelor. O vom face!
—
Mark my words: toamna viitoare facem un GeekMeet național, de 2 zile. Am zis!

personal — Comments
23
Nov 08

Manu

Manu este unul din prietenii mei cei mai apropiați.

În ultimii 2 ani, Manu era foarte interesat de dezvoltare personală. Miercuri a făcut un mare salt înainte și a ajuns instant la cel mai înalt nivel de dezvoltare! Ne-a întrecut pe toți, just like that…

Ne leagă o mulțime de lucruri, pentru că în ultimul an am vorbit în fiecare zi și ne vedeam tot a 3-a zi, când eram amândoi în același oraș.
Dar de multe ori nu eram în același oraș, pentru că ne plăcea mult să călătorim. Manu s-a plimbat prin vreo 7 țări doar anul acesta și, deși avea o listă cu următoarele țări pe care voia să le viziteze (Australia și Japonia în mod special), Manu era curios (defect profesional) să vadă cum e și dincolo. L-au primit cu bucurie și s-a hotărât să rămână.

Am învățat câteva lucruri de la el, lucruri la care m-am gândit mult în ultimele zile. Chestiuni practice pe care mi le spun mie, în primul rând:

Nu lăsa relațiile în aer și problemele nerezolvate.

S-ar putea să nu mai ai niciodată șansa de a le clarifica.
Nu există certitudinea zilei de mâine (pentru mine, pentru tine), există doar Providența care hotărăște cât. Nu vrei să-ți trăiești restul vieții cu povara unei relații “neclarificate” (în cazul în care pleacă persoana respectivă).
Ai discernământul și puterea să treci peste confortul propriu, peste îndoielile raționale, peste mândrie și du-te acum să-ți rezolvi disputele.

Fă o copie de siguranță a parolelor.

Manu a lucrat mult timp ca sysadmin și în timpul acela era pasionat de securitatea datelor (unul din motivele pentru care era un sysadmin de succes). Dacă nu reușea fratele său, Alin, să-i ghicească o parolă, MULTE informații prețioase ar fi rămas nedescoperite.
Dacă deții în mod responsabil accesul la date sau servicii importante, asigură-te că atunci când pleci, nu va fi greu pentru cei apropiați să găsească parolele. Ține-le într-un seif sau pune-le într-o cutie de depozit în bancă. Fă cum vrei, dar nu le ține doar în memoria ta. Ai responsabilitatea asta.

Bucură-te de fiecare zi din viață.

No-brainer, asta. Și totuși, de multe ori e greu.
Povesteam cu Manu despre asta și ne încurajam reciproc. Aproape că făceam concurs care ia mai multe decizii importante bune! Ne împărtășeam experiențe legate de disciplina personală și financiară. Discutam mult despre succesele și eșecurile profesionale.
Iar atunci când lucrurile nu erau “roz”, faptul că puteam glumi împreună despre asta pur și simplu le făcea suportabile.

Mai mult, trăiește fiecare zi cu pasiune.

Firea vulcanică a lui Manu îl făcea să trăiască intens. De multe ori, on the edge.
În liceu (în zilele în care dădea pe la școală) purta cu el sute de pagini de documentație Linux & Cisco.
Era pasionat de fizică și a participat la olimpiada națională.
Acasă, citea beletristică, multă poezie și un pic de filosofie.
Făcea chitară clasică... cu mâna stângă.
Pierdea la poker pentru că nu-și putea controla emoțiile.
Îi plăcea să mănânce bine și de toate, dar timp de 3 luni a hotărât din senin să fie 100% vegetarian. A fost.
Eram amândoi foarte interesați de mâncat sănătos, dar ne permiteam să mai mergem la un KFC sau McDonald’s o dată la 1-2 săptămâni. Discutam acolo despre cât de nesănătoasă e mâncarea aia… dar degeaba, dacă-i bună!
La fotbal, fugea cel puțin de 2 ori mai mult decât ceilalți. Era peste tot!

Tot timpul în mișcare, tot timpul înainte…

La revedere, Manu!

Din fericire, nu știm câte zile vom mai trăi.

Dacă asta ar fi ultima zi, ți-ai trăi-o așa cum o faci acum?
Îți trăiești cu pasiune timpul?
Ce faci azi pentru ceilalți? Dar pentru tine?

comunitati / design / londra / timisoara — Comments
16
Nov 08

To be or not to be…

... a designer.
Nu, nu e dilema mea personală, ci numele unui nou eveniment despre design care se-ntâmplă în Timișoara vinerea asta.
jobber susține comunitățile locale de designeri!

... in London.
OK, to be!
Sunt în Londra de azi dimineață, stau până miercuri, iar planul e să work & play :) .

php / resurse / web development — Comments
13
Nov 08

Server-Side Magazine

Server-Side Magazine este genul de resursă pe care mi-aș fi dorit s-o am acum câțiva ani, când învățam PHP.

Ei bine, două lucruri despre SSM:
1. Autorii sunt o echipă de români.
2. Zilele astea se desfășoară un concurs al cărui premiu este un Amazon gift-card de $200! How cool is that? :->

Mult succes, guys!

P.S. PHP 5 cheat-sheet

apple / mac / macbookpro / steve jobs — Comments
10
Nov 08

De ce-l urăsc pe Steve Jobs

Pentru că deși am un MacBook Pro absolut fantastic, funcționează impecabil iar bateria ține 3 ore în regim de lucru, Steve mă face să-mi doresc noul MBP, cel creat la standarde care înca nici nu există!

Of, da’ mă leși?
Lasă-mă să mă bucur de ceea ce am, măcar 1 an (pe 25 noiembrie, aprox), înainte să-mi doresc noul...

Arată mai bine—true.
Are placa video mai bună, just in time pentru Starcraft 2—true.
Are multi-touch—true.
Are HDD mai mare și CPU mai puternic—true.
Am nevoie de el—să fim serioși!

Să nu fiu înțeles greșit, vă rog! Sunt încântat de macul meu și de sistemul de operare—ze best!

Dar urăsc să fiu manipulat să-mi doresc tot timpul ce-i mai nou, doar că zic ei!
Pur și simplu nu am nevoie!

Am zis.

geek meet / mures — Comments
10
Nov 08

Primul GeekMeet în Târgu-Mureș!

Yup, se-ntâmplă pe 29 noiembrie.

Află mai multe pe site-ul dedicat și înscrie-te dacă vrei să vii. Avem doar 25 de locuri: primul venit = primul servit.

Revenim cu detalii despre speakeri & stuff :) .

Everything / antreprenoriat / gtd / idei / productivitate — Comments
8
Nov 08

Setup. Partea a II-a: Purcederea la acțiune.

Ieri am încercat să esprim în cuvinte cadrul în care-mi desfășor activitatea profesională.
Promis că dau niște sfaturi dar, de fapt, e mai mult o prezentare a modului în care acționăm noi, nicidecum o pretindere că astfel trebuie făcut.

Așadar, să îți spun ce funcționează la noi:

Ziua de lucru începe dimineața. Dacă nu ajungi, comunică asta.

Lumea vine la birou între 7:30 – 10:00. Dacă nu ajungi în timp util, îi anunți pe ceilalți că întârzii. Asta se face într-un mod foarte simplu, prin trimiterea unui mail scurt către lista de mail în care e inclusă toată echipa.

Dacă trebuie să fii online la un moment dat, ești.

Orice release important al unui produs e anunțat din timp. La fel orice întâlnire (live sau Skype). Așa că orice-ar fi (cu excepțiile de bun simț), ești online.
De-obicei e nevoie de prezență online și nu de prezență fizică la birou.

Accentul pe productivitate și rezultate.

Atunci când intervievăm oameni noi, le spunem că avem program flexibil. Ei ne-ntreabă ce-nseamnă asta, iar noi le răspundem că nu importă așa mult când îți faci norma de 8 ore, ci să o faci.

Avem doi colegi care preferă să lucreze seara târziu și dimineața devreme (la prima oră, literally). Nu stau 8 ore la birou, în timpul zilei, dar își îndeplinesc cu brio sarcinile în timpul nopții. De fapt, probabil că sunt mai multe zile când lucrează în timpul zilei, dar ideea e că au libertatea de-a lucra când le convine mai mult și când se simt mai productivi.
Un alt coleg nu lucrează deloc miercurea, pentru că are școală, dar recuperează sâmbăta.

Time-tracking-ul e critic.

Aplicația noastră de project management ne permite să monitorizăm timpul petrecut de fiecare.
O zi bună este atunci când o persoană are 8 ore investite în sarcini concrete. Time-tracking-ul merge mână-n mână cu issue-tracking-ul, iar că aplicația de PM ne permite să detaliem ce am făcut în respectiva perioada “pontată”. Totul e transparent și oricine (din echipă) poate vedea, oricând, la ce lucrează ceilalți.

Desigur, time-tracking-ul e absolut critic pentru facturare. Atunci când emitem o factură pentru 50 de ore de muncă, știm EXACT cine, ce, cât și când a făcut. Suntem transparenți față de clienți!

Dar time-tracking-ul e și un pic tricky, pentru că poate fi perceput ca un sistem de control prin care șefii monitorizează atent mișcările angajaților și, dacă cineva nu prestează, “a pus-o”. Sau, în unele companii, se măsoară propriu-zis doar timpii în care se scrie cod (în cazul programatorilor) sau se produce un concept vizual pentru o pagină nouă.

Noi încercăm să privim lucrurile un pic mai pozitiv. Eu, personal, îmi țin evidența timpului lucrat pentru că:

  • vreau să fiu oricând gata să dau socoteală pentru activitatea mea (poate și pentru că îmi place să am un program flexibil);
  • nu putem factura clienților fără o evidență clară;
  • lucrez ore suplimentare, așa că am nevoie să le țin evidența la toate;
  • evaluarea mea (pentru mărire de salariu sau bonusuri) depinde 100% de activitatea depusă, iar activitatea e transparentă prin time-tracking;
  • time-tracking înseamnă, în realitate comunicare bună cu ceilalți.

În plus, timpul de gândire și research, discuțiile relevante pentru muncă, self-development-ul (de ex. învățarea unui sistem nou) sunt toate time-tracking-friendly. Asta înseamnă că o zi bună poate însemna și 8 ore de lectură și schițat idei pe-o foaie sau în wiki.

Acum… mie mi se-ntâmplă de multe ori să mă trezesc dimineața cu soluții simple la probleme complicate, soluții la care nu ajung în timp ce sunt acolo, lucrând. Dar, deși am încercat (mai subtil, așa) să promovez tracking-ul pentru timpul dormit, nu am avut prea mare succes :D . Oh, well…

Un alt aspect discutabil e timpul ăsta când eu scriu pe blog în loc să implementez statisticile alea la jobjob :D .
Time-tracking friendly? Îhî.

Cam atât…

Știi ce se zice despre comunicare, că fără ea nu se poate...
Îi tare-adevărat!
Noi funcționăm bine împreună pentru că reușim să comunicăm bine. Toate celelalte sunt secundare.

Everything / antreprenoriat / gtd / productivitate — Comments
7
Nov 08

Setup. Partea I: Cadrul de desfășurare.

Azi dimineață am ajuns la birou la ora 10.
Sunt (mai precis, au fost) zile în care merg la birou pe ora 7.30 sau 8, au fost altele (ieri) în care am ajuns la 1pm, iar câteodată prefer să lucrez de-acasă sau dintr-o cafenea.
Uneori plec înainte de 5pm, iar alteori mă prinde noaptea la birou.

Îmi place de numa’ libertatea asta, simplul fapt că pot să-mi sincronizez timpul de lucru cu bioritmul și toate celelalte lucruri din viața mea. Nu aș rezista să fiu ținut în același loc 8 ore pe zi, 20 de zile pe lună...

În continuare, vreau să-ți spun de ce funcționăm bine ca și companie, chiar dacă ne permitem acest gen de flexibilitate.

Intro

Am tot vorbit despre “echipă” și “colegi”, dar nu țin minte să fi făcut prezentările de rigoare. Așadar, sunt implicat în două companii “surori” care îmi satisfac la maxim spiritul antreprenorial și, în general, viața profesională:

  • LATERAL—web development boutique—produce aplicații custom și site-uri pentru diverși clienți din UK și Belgia. Avem departamente dedicate de PHP & co., .NET și Rails. Suntem 15 suflete, dintre care 4 pe nume “Cristi” :) . Facem XHTML & CSS, iar multe aspecte de design le rezolvăm împreună cu partenerii noștri. Suntem prezenți fizic în Oradea, Cluj, Târgu-Mureș și Londra.
  • Fourtyfive este umbrela pentru jobjob, jobber, jobberBase, ecommjobs.co.uk și alte surprize :) . Pe lângă o echipă dedicată de 2 persoane, o parte din trupa LATERAL activează part-time în Fourtyfive. De asemenea, din management-ul Fourtyfive fac parte 3 parteneri britanici.

Distanța fizică – problemă sau oportunitate?

Cu 4 oameni în Oradea, 7 în Cluj, 5 în Târgu-Mureș și 4 în Londra, e o provocare interesantă să... existăm ca și companii. OK, am trecut demult peste provocarea de a supraviețui, așa că poate cea mai mare provocare e să facem performanță.
Și dă-mi voie să mărturisesc că performăm we do!

Nu aș putea să explic 100% rațional și logic sistemul prin care funcționăm, așa că mă voi rezuma la câteva idei:

  • Dincolo de colegialitate, suntem toți prieteni și funcționăm eficient împreună. Asta și pentru că fiecare e special și cu adevărat meseriaș(ă) în ceea ce face. Asta și pentru că atunci când discutăm să angajăm o persoană nouă, oricine are drept de veto. De exemplu, dacă Bogdan simte la interviu că nu are “chemistry” cu un candidat la job, sau dacă Mihai se simte agasat de persoana intervievată, votul lor de “NO HIRE” e suficient ca să mergem la următorul candidat. Da, e important ca cineva să fie bun profesionist, dar pentru noi e mult mai important să fie o persoană... bună.
  • Avem un simț ridicat de loialitate și responsabilitate. Înțelegem cu toții că binele personal e direct proporțional cu binele companiei.
  • Oricine îi poate cere socoteală oricui. Există un șef care dă ordine fără drept de reply Ne place să cerem sfaturi atunci când avem nevoie, ne exprimăm și ne susținem punctele de vedere atunci când e cazul. Lumea e dispusă să renunțe la propriile soluții, atunci când cineva vine cu una mai bună, indiferent de poziție.
  • Ne întâlnim cu toții live cel puțin o dată la 6-8 săptămâni. În rest, comunicăm mult prin e-mail, IM și Skype.

OK, adevărul e că nu e așa greu cum am crezut la început. Dacă o faci cu cine trebuie, lucrurile merg înainte cu bine (principiu universal valabil :D ).

M-am cam lungit…
Mă opresc aici, dar continui mâine cu sfaturile promise :) .

self-publishing — Comments
3
Nov 08

Self-publishing pentru tinerii profesioniști

Azi vreau să îți împărtășesc o idee pe care o frământ de 2 ani încoace, de când am scos cartea: servicii de self publishing.

Sistemul clasic de publishing…

... e stricat.
Cei mai fericiți autori primesc 15% din profit, dar 5-10% sunt cifrele cel mai des întâlnite.
Adică e un pic absurd și pe dos! Autorii, deținătorii know-how-ului, sunt cei care câștigă cel mai puțin, iar editurile fac o grămadă de bani pe spinarea lor. Not fair.
Or avea editurile costuri mari de producție (pre-press, tipar, marketing, distribuție), dar investiția se recuperează repede din titluri bune. Restul e profit.

De ce ai nevoie de o editură

Pentru că nu te pricepi la editare.
Pentru că mai ai scăpări la gramatică.
Pentru că odată ce ai scris cartea, nu știi ce să faci cu ea.
Pentru că crezi că ai nevoie de o editură. :)

De ce NU ai nevoie de o editură

Pentru că nu toată lumea vrea să cumpere o carte tipărită.
Pentru că poți apela la prieteni și cunoștințe pentru promovare. Doar nu vrei să trăiești de pe urma primei cărți pe care o scrii, nu? :)
Pentru că poți face outsourcing ieftin la editare/pre-press.
Pentru că vrei să scrii cum ai tu chef, nu cum ți se dictează.

Self-publishing

Eu, personal, am mulți prieteni/amici/cunoscuți extrem de buni în ceea ce fac. Ar putea fiecare să vorbească ore întregi (dacă nu chiar zile) despre ceea ce fac zi de zi. Unii scriu bloguri, alții au scris și cărți dar, cei mai mulți, poate nici nu s-au gândit vreodată că ar putea scrie o carte. Până și gândul de a negocia cu o editură e freaky…

Totuși, mulți dintre ei ar vrea să împărtășească lumii ceea ce cunosc, însă nu au găsit un cadru potrivit pentru asta.
Unii s-au gândit la self-publishing, dar nu e tocmai ușor s-o iei de la zero!

Meet self:publishd, author-friendly self-publishing :)

self:publishd oferă autorilor 60% din profit, negociabil în ambele sensuri în funcție de implicare.

Concret:
Producem cărți în format electronic, PDF. Le vindem online. Print on demand. Consultanță pentru autori.

Proiecte în derulare

Acest (blog)post e mai mult decât un simplu buzz. Avem deja două proiecte în derulare: o carte despre Zend Framework + jQuery și una despre instalarea și administrarea unui server web dedicat.

Am ales să mergem pe un format de aproximativ 50 de pagini, în engleză, la un preț decent.

Titlurile non-IT sunt binevenite, desigur.

In ze end

Lucrurile sunt încă foarte proaspete. Se lucrează la detaliile modelului de business. Încercăm să punem la punct un proces cât mai optim. Nimic nu e bătut în cuie acum, însă de-abia aștept să publicăm primele două cărți, să arătăm lumii că se poate!

În continuare, răspund la întrebări și mă bucur de feedback ;) .

comunitati / geek meet / wordpress — Comments
1
Nov 08

Temă WordPress pentru Geek Meet

Operațiunea Geek Meet se dezvoltă și e într-un proces de decentralizare.
Am creat site-uri separate pentru Oradea, Cluj și Timișoara, iar echipele locale au preluat ștafeta organizării întâlnirilor.

Cele 3 site-uri funcționează (mai mult sau mai puțin la momentul scrierii) pe WordPress și aș vrea tare mult să avem o temă comună și potrivită pentru așa ceva.

Site-ul original arăta așa:

Așadar, vă propun un mic concurs!

Pe lângă eternal gratitude, autorul temei pe care-o vom alege va beneficia de mențiuni (cu link, bineînțeles) pe toate site-urile Geek Meet și îl/o vom recomanda cu plăcere altora!

Câteva condiții

În prima fază, trimite un mockup PNG/JPG spre filipcte [at] gmail.com. Apoi, varianta pe care-o alegem va fi codată (tot de câștigător sau de altcineva) sub formă de temă WP.

Vă mulțumesc anticipat tuturor celor care veți investi timp în asta… apreciez foarte mult!

Mult succes! :)

aplicatii web / jobberBase / jobs / web 2.0 — Comments
1
Nov 08

Cooking :->

La asta lucrăm ACUM, iar ce se vede e doar un very early mockup.
Se aventurează cineva să spună ce e? :)